|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Învăţătură de credinţă
Lupta cu gândurile
10.03.2010 10:55 - Cuviosul Paisie Achioritul - Mica Filocalie
 La oamenii de astăzi găseşti oriee, în afară de gânduri bune, care sunt atât de rare.
Boala cea mai mare a epocii noastre sunt gândurile deşarte ale oamenilor, care poartă neliniştea lumească.
Şi vindecarea o dă doar Hristos, fiind de ajuns ca oamenii doar să se pocăiască şi să se întoarcă către Acesta.
Boala cea mai mare a omului este cugetul lui „stricat". La începutul vieţii lui duhovniceşti, omul alungă gândurile rele prin meditaţia duhovnicească, prin rugăciune, şi prin lupta lui jertfelnică.
După aceea vin în întregime gândurile cele bune. Mai târziu, încetează şi gândurile bune şi vine iluminarea dumnezeiască.
Experienţa duhovnicească se dobândeşte prin „săgeţile" diavolilor, primite de ostaşul lui Hristos. înainte să înceapă lupta, diavolul începe „bombardamentul" cu gânduri. Şi rugăciunea lui lisus este cea mai bună armă împotriva gândurilor.
detalii »»»»»»
|
Aflarea cinstitului cap al slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului
09.03.2010 12:29 - Vieţile Sfinţilor
 Fiind tăiat cinstitul cap al Sfîntului Ioan Înaintemergătorul, l-a luat pe tipsie necurata jucătoare şi l-a dus maicii sale, Irodiada. Iar ea, împungînd cu acul limba Sfîntului care mustra fărădelegea lor, nu l-a dat să-l îngroape odată cu trupul, pentru că se temea ca nu cumva Ioan să învieze cînd capul lui se va lipi de trup şi iar o va mustra.
Deci, ea a poruncit ca trupul să-l arunce, iar ucenicii, luîndu-l noaptea în taină, l-au îngropat în Sevastia, cetatea Samariei. Însă capul l-a îngropat Irodiada, în curtea sa, în pămînt adînc, la un loc ascuns şi necinstit. Despre aceasta ştia numai femeia lui Huza, economul lui Irod, cea cu numele Ioana, care se pomeneşte în Evanghelia lui Luca.
Aceea, avînd jale de uciderea cea nevinovată a Sfîntului Marelui prooroc Ioan şi de batjocura ce se făcuse cinstitului său cap, l-a luat de acolo noaptea, în taină, şi, punîndu-l într-un vas de lut, l-a îngropat în muntele Eleonul, unde era satul lui Irod. Cînd a auzit Irod vestea despre Iisus, a gîndit împreună cu Irodiada, nu cumva a înviat Ioan? Căutînd capul lui Ioan şi negăsindu-l, nu se pricepeau ce să fie.
detalii »»»»»»
|
Viata duhovnicească şi mărturisirea, partea a 2-a
04.03.2010 09:46 - Cuviosul Paisie Achioritul - Mica Filocalie
 Cât poate, omul să se lupte să vieţuiască în aşa fel încât să se înrudească cu Dumnezeu, întotdeauna să privească, în orice situaţie, cum să facă voia lui Dumnezeu.
Când omul face voia lui Dumnezeu, atunci se înrudeşte cu Dumnezeu, şi primeşte continuu ajutorul harului dumnezeiesc.
Omul care are sfinţenie, oriunde s-ar afla, îi influenţează spre bine pe cei care se găsesc lângă el.
În aceste vremuri grele este bine ca creştinii să se cunoască între ei, ca să se ajute. Astăzi, oamenii vieţuiesc în acelaşi bloc şi nu se ştiu între ei.
detalii »»»»»»
|
A te pocăi înseamnă a săvârşi fapte contrare păcatelor pe care le-ai făcut; şi despre stăruinţa în rugăciune
03.03.2010 13:55 - Din învăţăturile morale ale Sf. Ioan Gură de Aur
 Să-1 imităm şi noi pe Ioan; şi, părăsind desfătările şi beţia, să ducem o viaţă cumpătată.
Este timp de pocăinţă şi pentru catehumeni şi pentru cei botezaţi; unii, pocăindu-se, să aibă parte de Sfânta Taină a Botezului, iar ceilalţi, spălându-şi prin mărturisire păcatele săvârşite după botez, să se apropie cu conştiinţa curată de Sfânta Masă. Să ne depărtăm dar de această viaţă păcătoasă şi stricată.
Că nu-i, nu-i cu putinţă să te şi pocăieşti şi să te şi desfătezi. Să vă înveţe aceasta Ioan cu îmbrăcămintea sa, cu hrana sa, cu casa sa! -Ce vrei să spui? aş putea fi întrebat. Ne porunceşti să trăim la fel ca Ioan? -Nu vă poruncesc, ci vă sfătuiesc şi vă îndemn! Dacă nu puteţi face ce-a făcut loan, atunci, trăind în oraşe, să ne pocăim, că judecata bate la uşă. Dar, chiar dacă ar fi departe, n-ar trebui să ne bizuim pe asta, că sfârşitul vieţii fiecăruia are pentru cel chemat din lumea aceasta aceeaşi putere ca şi cum ar fi sunat sfârşitul lumii.
Că judecata bate la uşă o spune Pavel. Ascultă: Noaptea e pe sfârşite, iar ziua s-a apropiat; şi iarăşi: Că Cel ce va să vină va veni şi nu va întârzia. Semnele care cheamă ziua aceea s-au împlinit. Că spune Hristos: Şi se va propovădui ceasta Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate Damurile si atunci va veni sfârşitul!
detalii »»»»»»
|
Despre viaţa monahilor
02.03.2010 09:58 - Din învăţăturile morale ale Sf. Ioan Gură de Aur
 Du-te acum în pustiul Egiptului şi vei vedea că pustiul acesta a ajuns mai frumos decât o grădină; vei vedea nenumărate cete de îngeri în trup omenesc, popoare de mucenici, roiuri de fecioare; vei vedea că tirania diavolului a fost surpată şi că străluceşte împărăţia lui Hristos; vei vedea că Egiptul, mama poeţilor, înţelepţilor şi magilor, descoperitoarea a tot felul de vrăjitorii, ţara care le-a răspândit şi altor ţări, se mândreşte acum cu pescarii, dispreţuieşte pe poeţi, pe înţelepţi şi magi şi pune în frunte pretutindeni Crucea, pe vameş şi pe Pavel, făcătorul de corturi.
Nu sunt numai oraşele pline de aceste bunătăţi, ci şi pustiurile; ba mai mult ele, decât oraşele. Poţi vedea în tot locul în ţara aceea armata lui Hristos, turma cea împărătească, traiul şi vieţuirea puterilor Celor de Sus. Şi nu numai la bărbaţi, ci şi la femei. Femeile filosofează nu mai puţin decît bărbaţii; nu iau în mână scutul, nu se urcă pe cal, aşa precum porunceau înţelepţii legiuitori şi filozofi greci, ci duc o luptă cu mult mai grea.
detalii »»»»»»
|
Cei ce se împărtăşesc cu nevrednicie se vătăma pe ei înşişi: despre milostenie; să fugim de sminteli
01.03.2010 09:57 - Din învăţăturile morale ale Sf. Ioan Gură de Aur
 Nu-ti poruncesc deci să locuieşti în creierii munţilor, deşi aş dori-o, pentru că oraşele noastre fac ce făceau sodomenii; dar nu silesc pe nimeni. Rămâi în casa ta, lângă copiii tăi, lângă soţia ta, dar îţi cer: nu-ţi insulta soţia, nu-ţi bate joc de copii, nu aduce în casa ta stricăciunea de la teatre şi băi.
N-auzi, oare, pe Pavel spunând că bărbatul nu este stăpîn pe trupul său, ci femeia , dând aceeaşi lege la amândoi? Îţi muştri cu asprime soţia dacă se duce des la biserică, dar tu îţi petreci toată ziua la teatru şi nu te socoteşti vrednic de mustrare! Ţii foarte mult ca femeia să-ţi fie cinstită, ba faci şi lucruri de prisos şi depăşeşti măsura, neâgăduindu-i să iasă din casă nici pentru treburile neapărat trebuincioase; dar, când e vorba de tine, socoteşti că ţi-i îngăduit totul!
Dar nu ţi-o îngăduie Pavel, care a dat şi femeii aceeaşi putere, că spune: Bărbattul să dea femeii cinstea cuvenită. Ce cinste-i dai când o insulţi în ce are ea mai scump şi dai desfrânatelor trupul tău, care-i al ei? Ştii doar că trupul tău este al ei! Ce cinste-i dai când aduci în casă gâlceava şi ce cinste-i dai când faci în oraş fapte pe care, povestindu-le acasă, fac să roşească soţia care te ascultă, fiica ta care-i de faţă; dar, înainte de ele, te faci tu însuţi de ruşine.
detalii »»»»»»
|
Tot ceea ce îngăduie Dumnezeu este din iubire de oameni
26.02.2010 15:28
 Părinte, de ce Dumnezeu îngăduie să se întâmple nenorociri? Există multe cazuri. Uneori Dumnezeu îngăduie ceva ca să iasă altceva mai bun, iar alteori îngăduie aceasta ca o pedagogie. Unii sunt răsplătiţi, alţii plătesc. Nimic nu este fără rost. Să ştiţi că tot ceea ce îngăduie Dumnezeu, chiar şi oameni să fie ucişi, de pildă, este din iubire de oameni, pentru că Dumnezeu este milostiv.
Proorocul llie câţi a junghiat? 300 de popi ai lui Baal. Când le-a spus: Rugaţi-vă şi mă voi ruga şi eu şi al cărui foc se va aprinde singur, Dumnezeul aceluia este adevărat, popii lui Baal au început să strige: Auzi-ne, dumnezeul nostru, Baal, auzi-ne! Dar nu era nici glas, nici auzire. Atunci Proorocul llie le spune: Dumnezeul vostru are vreo îndeletnicire şi nu vă aude.
detalii »»»»»»
|
Plânsul după voia lui Dumnezeu pricinuieste mare bucurie şi folos; mare rău este râsul; trebuie să fugim de teatre
26.02.2010 14:34 - Din învăţăturile morale ale Sf. Ioan Gură de Aur
 Hristos spunea: Foc am venit să arunc pe pământ şi cât voiam ca el să fie aprins acum.
De aceea Duhul se arata în chip de foc.
Noi însă am ajuns mai reci decât cenuşa şi mai morţi decât morţii. Şi am ajuns aşa, cu toate că vedem pe Pavel că zboară mai presus de cer şi de cerul cerului, că biruie şi depăşeşte toate mai iute ca flacăra, pe cele de jos, pe cele de sus, pe cele prezente, pe cele viitoare, pe cele ce sunt, pe cele ce nu sunt.
Dar dacă pilda lui Pavel ţi se pare prea mare pentru tine, cu toate că scuza aceasta porneşte din pricina trândăviei sufletului tău - că în ce-ţi este superior Pavel, ca să spui că ţi-i cu neputinţă să-1 imiţi?
detalii »»»»»»
|
Păcatul aduce nenorociri
25.02.2010 18:09 - Cuviosul Paisie Achioritul - Cuvinte Duhovniceşti - Bucureşti - 2003
 Ai stropit (zarzavaturile) pentru omizi? ,- Am stropit. Părinte.
- Atâtea călugărite şi nici o omidă nu în timpul ocupaţiei (germane), când invadaseră r lăcuste, aici în Halkidiki40 au scos Brâul Maicii Domnii de la Mănăstirea Vatopedu, iar lăcustele cădeau norii în mare. În Epir, îmi aduc aminte, erau ca zapada.
Am făcut cu toţii ce am putut fiecare; le adunam cearceafurile şi apoi le aruncam. Era şi foamete., mă întreba! Grâul legase din nou, dar se uscase.
Lăcustele, războaiele, seceta, bolile sunt bici. riu că Dumnezeu vrea să educe numai în acesta pe om, dar acestea sunt consecinţele părtării omului de Dumnezeu. Toate acestea se i plă pentru că omul se îndepărtează de Dumne Vine urgia lui Dumnezeu ca omul să-şi aducă auâ de EI şi să-I ceară ajutorul, nu Dumnezeu rândnii astfel şi dă poruncă să vină o oarecare nenoi peste om, ci El, văzând până unde va ajunge răul oamenilor şi că nu se vor schimba, pentru aceasta îngăduie să se întâmple o nenorocire ca ei să se cuminfească. Piu pentru că aşa a voit Dumnezeu să le orânduiască.
detalii »»»»»»
|
Nu trebuie să ne gândim că ne poate ajuta virtutea altora, ci noi înşine să ducem o viaţă virtuoasă şi împotriva cămătarilor
25.02.2010 10:38 - Din învăţăturile morale ale Sf. Ioan Gură de Aur
 Nu v-am spus toate acestea numai ca să le auziţi, ci ca să şi imitaţi bărbăţia şi toată dreptatea apostolilor, ca nimeni să nu-şi piardă nădejdea, chiar dacă până acum a dus o viaţă plină de păcate, ca, după ce aţi primit mila şi harul lui Dumnezeu, să nu vă puneţi nădejdea în altcineva, ci în virtutea voastră.
Dacă lacov şi ceilalţi, câtă vreme n-au fost virtuoşi, n-au avut nici un folos de pe urma unei astfel de înrudiri, cu toate că erau din aceeaşi familie şi din aceeaşi patrie cu lisus, vom putea noi oare să fim iertaţi dacă ne sprijinim pe virtuţile rudelor şi fraţilor noştri de sânge, fără să fim noi înşine buni, fără să ducem noi o viaţă virtuoasă?
Asta ne-a dat a înţelege profetul când a spus: Fratele nu izbăveşte; izbăvi-va, oare, omul? (Ps. 48, 7) . Nu poate, chiar de-ar fi Moise, Samuel sau Ieremia. Ascultă ce-i spune Dumnezeu lui Ieremia: Nu te ruga pentru poporul acesta, că nu te voi asculta!( Ier. 11,14).
detalii »»»»»»
|
DESPRE PRIMEJDIA AMÂNĂRII MĂRTURISIRII
22.02.2010 13:51
De vreme ce astfel de bunătăţi ne dăruieşte Taina Mărturisirii, de ce, fratele meu, o ocoleşti? De ce o amâni necontenit? Nu ştii că amânarea ei este o primejdie de moarte? Şi aşa cum zice un proverb, Drumul de mâine ne conduce în ţara lui niciodată. Cu amânarea necontenită te osândeşti pe tine însuţi şi în această viaţă, dar mult mai mult în cealaltă, în viaţa veşnică. Mai bine ar fi dacă am spune: „Mâine voi păcătui, astăzi mă voi pocăi".
Ştiu ce îmi vei spune: că ai de gând să mergi să te mărturiseşti, însă nu acum, ci atunci când vei mai îmbătrâni puţin. Atunci când vor trece puţin anii tinereţilor tale, când se vor sfârşi treburile care te preocupă în acest moment şi care te ţin cu sila în viaţa cea plină de ticăloşii a păcatului, încă îmi vei mai spune că ai de gând să te îndrepţi şi să devii un bun creştin, că vei purta grijă de suflet însă nu acum, ci mai târziu, când vei ieşi cu bine la pensie, atunci când vor începe bătrâneţile. Aşadar, te vei mărturisi când vor lua sfârşit treburile tale, când vei îmbătrâni, când va sosi timpul potrivit etc.
detalii »»»»»»
|
Sf. Ignatie Brianceaninov - Predică la Duminica Ortodoxiei
21.02.2010 12:12 - credo.ro
.jpg) Iubiţi fraţi! Cuvântul nostru din Duminica Ortodoxiei trebuie să înceapă, în chip firesc, cu întrebarea: Ce este Ortodoxia?
Ortodoxia este adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu şi cinstire a lui Dumnezeu; Ortodoxia este închinarea la Dumnezeu în Duh şi Adevăr; Ortodoxia este proslăvirea lui Dumnezeu prin adevărata Lui cunoaştere şi închinare la El; Ortodoxia este proslăvirea de către Dumnezeu, prin dăruirea harului Atotsfântului Duh, a omului care slujeşte Lui cu adevărat. Duhul este slava creştinilor (Ioan 7, 39). Unde nu este Duhul, acolo nu este Ortodoxie.
Nu este Ortodoxie în învăţăturile şi filosofările omeneşti: în ele domneşte ştiinţa cu nume mincinos, care e roadă a căderii. Ortodoxia este învăţătura Sfântului Duh, dată de Dumnezeu oamenilor spre mântuire. Unde nu este Ortodoxie, acolo nu este mântuire. "Cine voieşte să se mântuiască, mai înainte de toate se cade lui să ţină credinţa sobornicească, pe care dacă nu o va păzi omul întreagă şi fără de prihană, fără nici o îndoială, va pieri pe veci".
detalii »»»»»»
|
|
|
|
|
|
Acest site apare cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Petru, Episcop de Hâncu |
© 2010 Mănăstirea "Sfânta Cuvioasa Parascheva" (Hâncu)
Republica Moldova, r-nul Nisporeni s. Bursuc |
|
|
Şi inimile s-au făcut de fier...
Deoarece înlesnirile omeneşti au depăşit limi-ele au devenit greutăţi. S-au înmulţit maşinile, s-a mărit şi împrăştierea mintii, 1-au făcut şi pe om maşină, iar acum maşinile şi fierul fac comandă omului. 
Nu poţi trăi în feciorie? însoară-te şi fii cast căsătorit! Nu poţi trăi în bogăţie? Dă săracilor din averile tale! Nu suferi povara bogăţiei? împarte cu Hristos averile tale! 
Să vânaţi câştigul privegherii! l.u cat trupui se osteneşte pentru Hristos, cu atât sufletul se bucură lângă Hristos. 
Bunul Dumnezeu ne dă binecuvântările Sale cele bogate. Să nu fim nemultumitori şi să-L întărâtăm, pentru că vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării48. 
Omul care pleacă departe de Dumnezeu îşi face lui însuşi un mare rău. 
Aşadar, pentru că am dobândit acest dar atât de mare al iertării păcatelor, să facem totul ca să nu batjocorim o binefacere ca aceasta. Dacă şi înainte de primirea cinstei acesteia, păcatele erau vrednice de pedeapsă, cu atât mai mult după ce am primit această nespusă binefacere.
a apropiat timpul de spovedanie si dupa aceea clipa cea mai dulce a împartasirii cu Trupul si Sângele lui Hristos! Domnul sa te binecuvinteze sa le împlinesti pe amândoua cum se cuvine. Atât nevointele postului si rugaciunii, cât si tot ceea ce ai mai pregatit tu, duc catre acest scop; aici ele sunt marcate cu semnul dumnezeiesc.
Praznicul Sfantului Mucenic Teodor Tiron este, dupa Karabinov, cea mai veche sarbatoare fixa deplasata in ciclul liturgic mobil. Marea popularitate a acestui sfant, al carui sanctuar din Euhaita atragea multimile, a facut ca pomenirea lui sa fie transferata in prima sambata a Postului Mare, dupa cum atesta Typikon-ul Marii Biserici.